Sfarsitul pacalelii

By 2014/12/17blog

Intr-o discutie cu copiii acum ceva vreme, ei ne-au cerut sa nu ii mai pacalim. Niciodata nu i-am pacalit major, gandeam noi. Inca de cand erau mici, bebelusi, le-am spus de fiecare data de exemplu cat lipsim (daca ii lasam 1 ora cu bunicii), ca ne intoarcem si faceam intotdeauna asa cum ziceam. Orice moment de a cladi increderea il consideram important in relatia cu copiii nostri.

Inca dinainte de a veni in familie copiii nostri, am avut o discutie cu Andrei despre pacaleala cu Mos Craciun si cum marketingul a dus la indepartarea de esenta sarbatorilor, si anume Nasterea lui Iisus. Si ne intrebam noi atunci, oare ce vom face? Ne-am lasat putin dusi de valul Mosului, desi nu am insistat niciodata prea mult pe imaginea standard.

Asa ca ne-am hotarat sa divulgam pacaleala de sezon transformand-o intr-o discutie din care cu totii sa avem de castigat: si copiii in conectarea lor cu lumea miticului si noi toti in legatura de incredere, de deschidere si de iubire din familia noastra.

Exista o lume “de vis” care mie mi se pare foarte reala, cea a ingerilor si cu care copiii sunt foarte conectati, si cred ca raman conectati daca le permitem noi, adultii. Mos Craciun e fabricat si stim cu totii ca noi, parintii, cumparam si eventual impachetam cadourile ca sa le punem pe furis sub brad. De ce sa il “tinem viu” pe Mos Craciun, cand esenta sarbatorilor este Nasterea lui Iisus cu toate invatamintele si valorile care pot fi trezite in noi toti: iubirea, compasiunea, increderea, sprijinul, bucuria de a darui, spiritul matern/patern, miracolul… si eu am scris acum la repezeala cateva. Multi copii vad si comunica cu ingerii dar pe Mos Craciun nu l-au vazut, desi noi “insistam” ca ar fi pe undeva. Ne auzim noi prea mult vorbind si ne dam noua prea multa dreptate fara sa ne ascultam copii care poate stiu in unele privinte mai multe decat noi.

Reteta pe care am gasit-o noi a fost sa vorbim despre bucuria de a face cadouri si surprize, ca si noua, parintilor ne plac surprizele. Ca e o ocazie de a face cadouri in amintirea “cadourilor” pe care le-a primit Pruncul Iisus la nastere si a Darului care este Cristos pentru umanitate. Si ca le zicem adevarul pentru ca noi vrem sa le zicem adevarul, sa nu ii (mai) pacalim.

De foarte multe ori intalnirile cu acele persoane imbracate in Mos Craciun si in caror brate unii parinti isi obliga copiii sa se aseze si chiar si-ar dori sa se bucure de aceasta imbratisare, ii ingrozesc pe copii iar mie mi se par aproape abuzive. De ce ar vrea un copil mic de buna voie sa se aseze in bratele cuiva necunoscut, in mall sau la teatrul pentru copii, fie el chiar si denumit Mos Craciun? Daca suntem sinceri cu noi insine, magia sarbatorilor nu sta in Mos Craciun, iar copiii sunt mult mai capabili decat noi sa o pastreze. De cand am vorbit cu copiii mei despre “pacaleala cu Mos Craciun” sunt mult mai motivati sa pregatim impreuna decoratiile, sa ne facem unii altora cadouri si surprize. Primesc in fiecare zi desene de la ei, primeam si inainte, cu dedicatie. In fiecare zi sunt colindata… pentru mine vocile lor sunt magice. In fiecare zi ne imbratisam, si toate astea sunt cele mai valoroase cadouri. Iar cu cat ne apropiem mai mult de spiritul acestor sarbatori, cu atat totul devine mai simplu si mai magic. Noi parintii suntem modelul viu al copiilor nostri, si e adevarat ca e nevoie de curaj dar am putea sa ne uitam mai in profunzime si cu autenticitate la cine suntem, la ce facem si la ce le transmitem lor. Nu exista un moment mai potrivit decat ACUM pentru a fi de incredere pentru copilul tau!

Copiii nostri au in modul cel mai firesc o conectare directa cu Dumnezeu, cu sau fara stirea noastra a parintilor. Ei stiu ca Dumnezeu e bun si plin doar de iubire. Si pot sa si-l inchipuie fara sa le insinuam noi imagini prefabricate. Poate stiti povestea lui Sir Ken Robbinson despre acea fetita care a fost intrebata de catre invatatoare ce deseneaza. Si ea a raspuns ca face un desen cu Dumnezeu. Invatatoarea i-a zis ca de unde stie ca e Dumnezeu, ca nimeni nu stie cum arata Dumnezeu. Iar fetita a raspuns: “Vor sti imediat!”

Sarbatorile si darurile sunt o celebrare a generozitatii, a spiritului curat, a iubirii, a autenticitatii si a bucuriei. As vrea sa transmit mesajul sa nu le umbrim prin conditionari (ca doar copiilor <cuminti>…), amenintari (ca nu mai vine Mos Craciun cu cadourile…) sau minciuni.

 

Cu totii meritam sa ne bucuram de sarbatori!

Sarbatori fericite!

 

Leave a Reply