„Tu te iubesti?”

Momentul de rascruce in dezvoltarea mea personala a fost acela in care am vazut cu claritate ca sunt criticul meu cel mai dur, ma judecam, ma comparam, ma tratam cu totala lipsa de empatie.

Aveam 25 de ani si tocmai iesisem dintr-o relatie crezand despre mine ca sunt urata si neatractiva. „Poftim?!!?” mi-as spune acum… „Cum asa? Uita-te la tine!” Si stiu sigur ca varianta mea de acum, de femeie matura, a ghidat-o cu intelepciune pe cea de atunci sa „se uite la ea insasi” punandu-i intrebarea:

„Dar oare eu ma plac pe mine? Eu ce cred despre mine? Eu cum ma vad prin ochii mei? Eu m-as alege pe mine?” 

Intrebarile acestea au produs o avalansa de intrebari, de cautari, de zvarcoleli, de cautari din nou… si iata-ma niste ani buni mai tarziu cu cateva raspunsuri:

• da, imi place de mine, de delicatetea, forta, creativitatea, bucuria de viata din mine, imi place de grija pe care o am fata de ceea ce imi aduce binele in viata mea, ma admir pentru capacitatea mea de a descoperi profunzimi (din mine, din oameni, spirituale, muzicale, ale trairilor corpului meu, ale intuitiei mele, capacitatile mele de a ma conecta cu ceilalti in diferite forme si pentru a primi diferite raspunsuri)
• mi-am luat timp sa ma uit la mine, sa ma simt, sa imi vad corpul prin ochii mei si nu prin filtrele standardelor din reviste, sa vad ce imi place, ce ma pasioneaza, ce ma face sa sar din pat dimineata ca sa fac cu bucurie, ce imi place sa citesc, ce muzica imi place mie sa ascult, daca si ce imi place sa dansez, sa simt cat si daca vreau sa fiu in compania oamenilor, sa accept sau sa refuz si sa decid in functie de ce simt eu si nu „pentru ca trebuie”
• mi-a venit ideea ca inauntrul meu exista o parte din mine – cea mai buna prietena a mea – plina de iubire si bunatate fata de mine si sa ii dau ei voie sa vorbeasca, sa ma intrebe, sa ma indrume, sa isi dea cu parerea… in locul vocii critice care ar fi zis „Ce oribil iti sta bluza asta!”, ea zicea „Cred ca ti-ar sta mai bine cu bluza cealalta”. Vocea aceasta iubitoare imi zice ca sunt frumoasa cand sunt frumoasa si ma indruma sa ma odihnesc atunci cand arat obosita.
• am invatat compasiunea si iubirea de sine pentru ca am dorit sa ma port frumos cu mine si am ales sa imi schimb atitudinea, pentru ca am simtit ca fata aia care se credea urata si neatractiva de fapt nu stie si doar trebuie sa descopere cat de minunata e.
• pentru toate cele de mai sus am avut un curaj incredibil si sunt atat de plina de admiratie fata de fata aceea de 25 de ani care eram eu la momentul respectiv ca am putut sa aleg sa vad dincolo de tot ce stiam eu deja. 
• apoi, pe parcursul anilor am facut tot felul de alegeri, unele aparent mai bune si altele – tot aparent – mai rele dar toate si-au avut sensul si am invatat sa imi onorez intuitia. Unele alegeri au fost extraordinar de curajoase si am mers inainte cu succes.
• am descoperit ca exista in mine o fidelitate puternica fata de mine care nu ma lasa sa fac compromisuri fata de sufletul, drumul, menirea mea, fata de Lumina din mine. 
• observ umbra din mine si lucrez cu ea, iar ea a invatat sa mi se arate cu incredere ca o iau in serios, ca o ascult, ca o descopar, ii dau spatiu.
• ma iubesc pentru toate greselile pe care le-am facut
• mi-am luat rolurile in serios iar femeii din mine i-am dat mult spatiu sa apara, sa se arate, sa simta, sa experimenteze, sa fie.
• toate „greselile” au fost pasi in cresterea mea, le apreciez, ma apreciez ca am trecut prin ele cu demnitate si claritate, invatandu-mi lectiile. 
• am investit in mine, in evolutia mea, in dezvoltarea mea pe multe planuri. Am ales sa ma dezvolt ca om, ca mama, ca partenera, profesional ca arhitect si, mai apoi, ca terapeut si psiholog, am investit in femeia din mine… timp, energie si multi bani si toata investitia asta de cel putin 25 de ani incoace se vede in rezultatele mele: claritate, generozitate, intuitie, curaj, spatiu de ascultare, spatiu de vindecare, spatiu de crestere, compasiune, autenticitate, profunzime, umor si bucurie de viata…
• vad cu claritate valoarea pe care am invatat-o si integrat-o din experientele mele, pot si sunt dispusa sa dau mai departe.